Autonomia și adaptarea copilului la creșă

Autonomia se referă la capacitatea copilului de a-și desfășura activitățile zilnice cu un grad mai mare de independență, precum și de a lua mici decizii potrivite vârstei.

Intrarea copilului la creșă reprezintă mai mult decât o simplă schimbare de mediu – este un pas esențial către dezvoltarea autonomiei. Capacitatea copilului de a se adapta la noul mediu este strâns legată de nivelul său de independență, iar creșa oferă numeroase oportunități de a-și dezvolta această abilitate. Prin sprijinul adecvat al părinților și al educatorilor, autonomia copilului poate fi stimulată, facilitând o tranziție mai ușoară și mai armonioasă.

Un copil mai autonom va avea mai puține dificultăți în a se adapta la creșă, deoarece este deja obișnuit să își gestioneze unele sarcini de bază fără sprijinul direct al părintelui.

 Erik Erikson a propus o teorie a dezvoltării care se centrează pe conflictele psihosociale prin care indivizii trec la diferite vârste. Conform teoriei sale, fiecare etapă de dezvoltare este marcată de un conflict specific care trebuie rezolvat pentru a obține un echilibru între două polarități opuse. Acest proces ajută la formarea unei identități solide și la dezvoltarea abilității de a relaționa cu ceilalți. Primele etape ale teoriei lui Erikson sunt deosebit de relevante în contextul adaptării la creșă.   

Confidența vs. Nesiguranța (0-18 luni) 

Prima etapă a teoriei lui Erikson se referă la dezvoltarea încrederii în lume și în persoanele semnificative care au grijă de copil, cum ar fi părinții sau îngrijitorii. În această etapă, copilul învață dacă poate avea încredere în cei din jur pentru a satisface nevoile sale fundamentale. Dacă părintele sau îngrijitorul oferă un mediu sigur, iubitor și previzibil, copilul va dezvolta un sentiment de încredere. În schimb, o îngrijire inconsistentă sau absentă poate duce la nesiguranță și frică.

Adaptarea la creșă poate fi influențată de felul în care copilul a experimentat această primă etapă. Dacă încrederea în îngrijitori este bine consolidată, copilul va fi mai predispus să se adapteze rapid la o nouă persoană (educatoarea de la creșă) și să accepte schimbările din mediul său. În schimb, dacă încrederea este fragilă, copilul poate manifesta anxietate severă atunci când este despărțit de părinți sau când este expus unui mediu nou.

 Autonomia vs. Rușine și Dubiu (18 luni - 3 ani)

A doua etapă a teoriei lui Erikson este legată de dezvoltarea autonomiei și a independenței. În această perioadă, copilul începe să exploreze lumea din jurul său, să își exprime dorințele și să încerce să îndeplinească sarcini simple singur, cum ar fi mâncatul sau îmbrăcatul. Este o perioadă în care copilul dezvoltă un sentiment de încredere în abilitățile sale și de autonomie.

În contextul adaptării la creșă, această etapă poate influența modul în care copilul se raportează la independența sa. Dacă părinții și educatorii sprijină dezvoltarea autonomiei și îl încurajează pe copil să participe activ în activitățile zilnice, copilul va învăța să fie mai încrezător în propriile sale abilități și va depăși mai ușor frica de necunoscut. Pe de altă parte, dacă este criticat sau limitat în explorările sale, copilul poate dezvolta un sentiment de rușine sau de îndoială cu privire la propriile capacități.

Părinții și educatoarele joacă un rol important în adaptarea copilului la creșă. Sprijinul constant în a oferi un mediu securizant, încurajarea inițiativei și autonomia copilului, precum și abordarea cu răbdare a momentelor de nesiguranță și anxietate sunt esențiale pentru a ajuta copilul să se adapteze mai ușor.

• Sprijin emoțional și încredere: crearea unui mediu predictibil și sigur ajută copilul să dezvolte încredere, un factor esențial în adaptarea la creșă.
• Încurajarea independenței: împărtășirea activităților zilnice și încurajarea copilului să participe activ la ele întărește sentimentul de autonomie și de încredere în propriile abilități.
• Susținerea inițiativei: împărtășirea experiențelor noi, fără teama de a greși, ajută copilul să se simtă încurajat și să exploreze noi relații și activități.

Cum să stimulezi autonomia copilului înainte și în timpul adaptării la creșă?

• Încurajează independența acasă
• Înainte de începerea creșei, oferă copilului ocazia să își dezvolte abilități esențiale: lasă-l să mănânce singur, chiar dacă face mizerie, încurajează-l să se îmbrace sau să își strângă jucăriile.
• Învățați împreună mici rutine, cum ar fi spălatul mâinilor înainte de masă.

Înțelegerea teoriei lui Erikson poate ghida părinții și educatoarele să răspundă nevoilor copiilor într-un mod adaptat vârstei și stadiului lor de dezvoltare, facilitând astfel o adaptare sănătoasă și echilibrată la creșă.

                                                                                                                                                                       Iagăr Andreea

• Diane E. Papalia, S. W., & Mîndrilă-Sonetto., t. A. (2010). Dezvoltarea umană. București: editura TREI.
• Roxana Enache, Alina Mărgărițoiu, Simona Eftimie, Cristian Vasile, Mihaela Suditu, Cristina Safta, Adina Pescaru, (2010)- Sinteze De Psihopedagogie- Ploiești